Acesta este un rezumat, poti gasi tot programul aici sau il poți descărca in format PDF.
În prezent se taxează 1% din vânzări pentru o cifră de afaceri de până 60.000 Euro și 3% din vânzări pentru o cifră de afaceri de până 500.000 Euro
În prezent este impusă angajarea a cel putin un angajat
În prezent o persoană poate deține o singură microîntreprindere
Măsuri:
În prezent se deduce între 0 și 740 lei din impozitul pe venit între 3700 și 5700 lei pe lună.
În prezent sunt zero taxe pe 300 lei doar pentru salariul minim.
În prezent munca part-time se taxează la nivel de 8 ore pe salariul minim.
Măsuri:
În prezent se plătește CASS proporțional plafonat la 60 salarii minime.
În prezent se plătește CAS pe 6/12/24 salarii minime în funcție de venit
Măsuri:
În prezent, 12 miliarde de lei de la bugetul de stat sunt vărsate anual pentru a acoperi pensiile speciale.
Pensiile militarilor au fost amestecate de vechii politicieni cu cele ale pensionarilor de lux ( magistrați, foștii angajați ai Curții de Conturi etc) pentru a fi folosite pentru a justifica existența lor. Este timpul să delimităm aceste categorii de pensii.
Pensiile militarilor vor fi calculate la sumele nete încasate prin solde și alte tipuri de plăți, reconstituind principiul contributivității în cazul lor (nu e vina lor că statul nu le-a oprit contribuții o lungă perioadă de timp). Dintre militari, șefii care și-au umflat veniturile din sporuri înainte de pensionare nu au de ce să primească pensii raportate la ultimele venituri – vor avea pensii raportate la veniturile de-a lungul carierei, ca toată lumea.
Măsuri:
Consiliile de administrație ale companiilor de stat sunt bazin de distribuit joburi pentru rezerva de cadre a partidelor vechi plus amante și rude ale politicienilor.
Multe companii înregistrează pierderi masive, compensate cu subvenții venite ori de la bugetul local, ori de la bugetul central.
Măsuri:
Companiile de stat care fac profit (poziție dominantă pe piață, monopol natural etc.) sunt devalizate de către guvern. Astfel, le lipsesc fondurile de investiții, cu consecințe majore pentru români (vezi lipsa de investiții în rețelele electrice).
De exemplu, dacă Nuclearelectrica SA ar fi rămas măcar cu jumătate din profiturile realizate în ultimii 10 ani, am fi avut acum un al treilea reactor în funcțiune la Cernavodă, cu mai multă energie pe piață și cu prețuri mai mici.
„Companiile de stat” sunt, de fapt, ale oligarhiei politice.
Măsuri:
28% din localitățile României au mai puțin de 2.000 de locuitori. 651 de comune (23% din primăriile rurale) nu au avut în anul 2022 venituri proprii nici măcar pentru a plăti salariile.
Sunt structuri administrative complexe (pentru a fi primărie, ai nevoie de structuri standard) de care populația mică de acolo nu are cu adevărat nevoie. În schimb, servicii publice de bază nu există.
Oamenii nu vor primării mici, vor instituții aproape de ei.
Măsuri:
Clasa politică menține actuala structură administrativă a țării pentru a controla politic soarta românilor.
De aceea avem fenomenul baronizării, unde toate fondurile pleacă din pixul unui baron local.
Structurile care țin de consiliile județene sunt ineficiente și disfuncționale.
Măsuri:
Este o modă în toată țara să candidezi pentru primărie sau parlament sau să te angajezi tot la stat în funcții politizate și să blochezi posturi de titular în școli și spitale.
Copiii învață cu suplinitori, medicii nu pot veni pe posturile blocate.
Măsuri:
Funcționarii publici cinstiți și performanți (și sunt mulți, i-am cunoscut în mandatele noastre locale și naționale) sunt sufocați de un sistem în care evaluarea este fie o glumă, fie un instrument de presiune politică.
Angajările politizate măresc schema de personal, dar munca rămâne tot doar pe umerii celor care duc greul.
Salariile diferă aberant pe criterii istorice, fără nicio legătură cu importanța muncii sau cu relevanța muncii pentru cetățean.
Măsuri:
TVA-ul se colectează fragmentat de la toate companiile plătitoare de TVA. Asta naște o birocrație complexă la nivelul fiecărei firme și multiple posibilități de fraudare, deoarece ANAF-ul nu va avea niciodată posibilitatea de a verifica toate firmele.
Monstruozități birocratice precum e-TVA sau e-Factura n-au făcut decât să încurajeze mai mult evaziunea decât conformarea voluntară. Soluția nu este un stat mai intruziv și mai birocratic, dimpotrivă.
Măsuri:
Legislația muncii din România este o ficțiune socialisto-birocratică. A crea un loc de muncă e un coșmar birocratic, iar a-l desființa e și mai rău.
Dacă ai loc de muncă, statul „are grijă” să completezi multe hârtii, să pontezi și să faci alte lucruri absurde.
Dacă vrei să muncești de la distanță sau temporar sau part time, statul socialisto-birocratic „are grijă” să nu cumva să poți face asta.
Măsuri:
Avem o mulțime de agenții și comitete care ar trebui să ajute reconversia și angajarea și care în realitate sunt o uriașă mașinărie de frecat hârtii cu scopul de a împușca sporuri de fonduri europene pentru angajații lor.
Măsuri:
Avantajele legislative acordate de actuala guvernare în detrimentul consumatorilor au dus la fenomenele speculative și au descurajat concurența reală pe piața de energie.
Avem în continuare în România sărăcie energetică, iar mecanismele de protecție sunt unele birocratice. Prețurile reglementate administrativ nu stimulează crearea unui cadru funcțional pentru protejarea consumatorului vulnerabil.
În momentul de față, din cauza legislației care a văduvit piața de energie, consumatorul nu mai este în centrul pieței de energie, ci decizia politică de stabilire a prețurilor. E nevoie de o regândire a întregii piețe, de respectarea principiilor pieței libere.
Măsuri:
Legislația adoptată în 2022 care reglementează piața de energie a afectat mecanismul concurențial de tranzacționare pe piață. Instituirea mecanismului de achiziție centralizată (MACEE) a dus la o situație de monopol pentru operatorul de stat.
Prețurile de pe piața de echilibrare au atins niveluri record din cauza lipsei de concurență și a limitării tehnologiilor de producție folosite. Bateriile de stocare nu au încă loc pe piața de echilibrare din cauza lipsei de stimulente.
Măsuri:
Sistemul energetic românesc are nevoie de capacități de producție care pot asigura flexibilitate în contextul unei producții variabile de energie electrică din surse regenerabile, dar și un consum de energie electrică în creștere în contextul electrificării.
De asemenea, reducerea producției de energie pe bază de cărbune și gaz va necesita energie electrică sigură care să echilibreze producția de energie regenerabilă.
Măsuri:
România nu duce lipsă de proiecte, de potențial sau de finanțare. Cu toate acestea, deficitul de producție s-a adâncit în ultimii ani, în contextul închiderii unor capacități pe bază de cărbune și gaz fără a pune nimic în locul acestora.
Noile proiecte mari de energie regenerabilă se dezvoltă cu greutate din cauza piedicilor birocratice, neclarităților legislative în privința utilizării terenurilor, dar și îngreunării accesării de fonduri europene prin PNRR sau Fondul de Modernizare. România a stabilit deja reglementări pentru o parte a tehnologiilor emergente (hidrogen, eolian offshore etc.) și necesită un cadrul legislativ pentru dezvoltarea sectorului energiei geotermale de mare adâncime, precum și cel pentru captarea, transportul și stocarea CO2 pentru reducerea emisiilor în industria energo-intensivă. Creșterea ponderii capacităților bazate pe surse de energie regenerabilă (eoliană și fotovoltaică) creează provocări SEN din cauza naturii lor intermitente.
Măsuri:
Gazele naturale vor juca în continuare un rol important pentru sistemul energetic național, dar și pentru economia românească.
Declinul producției de gaze naturale și creșterea importurilor au fost rezultatul unei legislații strâmbe care a blocat exploatările în cel mai mare zăcământ de gaze din Marea Neagră. De asemenea, zăcămintele onshore, precum cel de la Caragele, nu sunt exploatate la medie și mare adâncime, deși rezervele estimate ar putea asigura consumul României pentru cel puțin 3 ani.
Noile capacități de producție a energiei electrice pe bază de gaze naturale trenează, deși ele reprezintă soluția pentru producția de energie în bandă care să echilibreze sistemul.
Măsuri:
Sectorul prosumatorilor de energie s-a dezvoltat foarte mult în ultimii doi ani, odată cu criza energetică, în ciuda amenințărilor legislative care au venit din partea Parlamentului, precum „taxa pe soare” sau obligativitatea retroactivă a stocării pentru prosumatorii care și-au instalat deja capacități de producție.
Statul și ANRE par să își fi stabilit o nouă „victimă” căreia să îi impună tot felul de restricții în loc să meargă către o descentralizare mai accentuată a producției de energie, crearea cadrului pentru dezvoltarea și digitalizarea rețelelor și integrarea naturală a prosumatorilor în sistemul energetic în scopul creșterii producției totale de energie la nivel național.
Măsuri:
Ne așteptăm la creșterea numărului prosumatorilor și la un consum casnic de energie mai ridicat, precum și la o utilizare mai extinsă a pompelor de căldură și a stațiilor de încărcare a vehiculelor electrice.
Aceasta necesită o creștere substanțială a investițiilor anuale – estimată a fi de 3-4 ori mai mare decât cea din prezent.
Măsuri:
Republica Moldova este în continuare afectată de interferențele rusești pe piața de energie, de aceea creșterea nivelului de investiții românești și interconexiune cu România vor permite exportul și importul de energie între cele două țări.
Darea în exploatare a liniei electrice de 400 kV Vulcănești – Chișinău este prevăzută pentru 2025, iar până în 2029 a altor două linii – Bălți – Suceava și Strășeni – Gutinaș.
Măsuri:
România este cea mai importantă piață din regiune și este necesar să ne consolidăm.
Rezervele de gaz natural din Marea Neagră sunt o oportunitate pentru asigurarea securității energetice a României și pentru dezvoltarea industriei românești.
Măsuri:
La 30 de ani de la Revoluție, provinciile istorice ale României nu sunt unite cu adevărat prin infrastructură modernă.
Nu există nicio autostradă sau cale ferată rapidă completă care să treacă Munții Carpați și care să lege Bucureștiul sau Iașiul de Cluj și mai departe spre vestul Europei.
Măsuri:
De prea multe ori auzim că o autostradă, o cale ferată sau orice alt proiect de infrastructură e blocat de birocrația stufoasă a statului român.
Utilități care nu sunt mutate cu anii, terenuri neexpropriate, autorizații întârziate, avize ținute la sertar și multă, multă nepăsare și incompetență.
Măsuri:
Peste 1.500 de persoane au murit în 2023 și alte 3.500 au rămas cu sechele grave pe viață în urma accidentelor rutiere din România.
Suntem codași în Uniunea Europeană la siguranță rutieră și asta o vedem zi de zi pe drumurile țării.
Vorbim despre copii spulberați pe treceri de pietoni prost semnalizate, bicicliști acroșați violent de mașini în lipsa pistelor dedicate, ciocniri frontale terifiante în lipsa drumurilor sigure și multe alte situații dramatice.
Măsuri:
În momentul de față, se toacă haotic bani pe proiecte de digitalizare care nu livrează mai nimic pentru cetățean: aplicații software proiectate să nu poată vorbi unele cu altele, echipamente hardware care devin vechi din punct de vedere al performanțelor până ajung să fie băgate în priză, decidenți care nu înțeleg consecințele digitale ale propriilor decizii.
Măsuri:
Republica Moldova are 5-10 ani în fața noastră în ceea ce privește digitalizarea serviciilor publice.
Avem servicii publice de viață: crearea de certificat de naștere, buletin, certificat de deces etc., avem servicii publice curente: plata impozitelor sau a unor taxe locale, să comunici cu Administrația Fiscală sau să ai acces la dosarul tău medical etc.
Pentru unele s-au cheltuit extrem de mulți bani pentru soluții proaste. Unele au început să fie parțial digitalizate, dar fiecare instituție în bucățica ei.
Măsuri:
Spre deosebire de Olanda, unde 100% din producție e procesată și vândută prin asocieri de fermieri, și de Franța, unde cifra este de 50%, în România doar o mică parte (sub 5%) din ce produc fermierii intră pe piață prin asocieri. Asta înseamnă că fermierii români fie pierd timpul în piețe, fie sunt la mâna samsarilor.
S-au făcut progrese în ultimii ani, după ce măsuri anterioare legiferate de USR sau luate de miniștrii USR au impulsionat asocierea.
În anul 2021 s-au înființat 778 de cooperative agricole. Sunt încă firave – din cele 778 de cooperative înființate în 2021, 294 nu au depus bilanț contabil în anul următor.
Măsuri:
Statul român tratează micii producător și marile firme industriale la fel de obtuz și birocratic. Mulți producători mici sunt siliți să vândă informal sau să nu vândă pentru că procesul de avizare și control sanitar-veterinar este complicat, scump și imprevizibil.
Micile afaceri trebuie să respecte reguli complicate, la fel ca marile lanțuri comerciale.
Măsuri:
Fermierii din România sunt printre cei mai îmbătrâniți din Europa. Trebuie să susținem reînnoirea generațiilor, iar tinerii care preiau trebuie să învețe meserie.
USR a finanțat prin PNRR cel mai mare program național de revitalizare a liceelor agricole, care au fost neglijate de clasa politică veche. 43 de milioane de euro pentru 57 de licee agricole, pentru materiale, curriculă, ferme model.
Măsuri:
Clasa politică veche jelește sisteme de irigații mamut, consumatoare de energie și risipitoare de apă. Gândire de mici Ceaușești rămași în urmă.
Acele sisteme de irigații nu vor fi niciodată finanțate din fonduri europene din simplul motiv că nu mai există apă pentru ele – seceta din 2024 a lăsat deja orașele fără apă potabilă.
PSD și PNL au spus că vor introduce irigațiile în PNRR și au mințit: nu au făcut-o atunci când au schimbat PNRR. Instituțiile specializate ale statului – Agenția de Îmbunătățiri Funciare și Ministerul Agriculturii – sunt rămase în urmă. Trebuie reorganizate și aduse în secolul XXI.
Măsuri:
Prin modificările legislative din 2020, PSD a reușit să creeze un labirint birocratic pentru a bloca vânzarea terenurilor agricole.
De ce?
Pentru ca doar marii latifundiari și arendași să își permită. Cine pierde? Fermierii mici si mijlocii și start-up-urile agricole care vor să cumpere sau să își consolideze suprafețele. Ca să cumperi, trebuie să recurgi la artificii, ceea ce face proprietatea instabilă și limitează creditul.
Măsuri:
Programul Național de Cadastru și Carte Funciară demarat de câțiva ani e încă departe de rezultatele pe care le așteptam.
Din aproximativ 40 de milioane de imobile, au fost înregistrate în sistem 24,20 de milioane, în jur de 58%. Din acestea, doar 7,48 de milioane de imobile (aproximativ 18,5%) au fost măsurate în cadrul programului desfășurat de stat și pe speze publice, restul au fost plătite de către cetățeni.
Măsuri:
Principalii indicatori de performanță în acest moment sunt de fapt maculatură: cereri de brevet, indiferent cât de important sau de util e rezultatul cercetării, sau publicarea de articole pe care nu le citește nimeni, multe în reviste open access, unde autorii sunt cei care plătesc pentru publicare.
Măsuri:
Una dintre problemele majore ale cercetării în România este lipsa de predictibilitate a call-urilor de proiecte și finanțarea fragmentată. Cercetătorii nu pot face planuri pe termen lung, iar proiectele sunt deseori întrerupte din cauza finanțării instabile.
Acest lucru afectează grav eficiența și rezultatele cercetării, limitând inovația.
Măsuri:
În România, aproape că sunt nesemnificative proiectele de cercetare în domenii emergente, precum inteligența artificială, energia verde sau biotehnologia.
Lipsa investițiilor și a fondurilor dedicate duce la un decalaj în creștere față de alte țări, afectând competitivitatea internațională a cercetării românești.
Măsuri: