Uniunea Salvați România (U.S.R.), filiala Constanța, a înaintat luni, 8 ianuarie 2018, o plângere prealabilă către Consiliul Local Municipal Constanța prin care cere solicităm anularea taxei de salubrizare, majorată în acest an de la 36 lei/persoană/an la 60 lei/persoană/an. Cu alte cuvinte, administrația Făgădău dorește să plătim o taxa de salubrizare cu 67% mai mare!
Aceeași plângere prealabilă am înaintat-o marți, 9 ianuarie 2018, spre aducere la cunoștință, și Instituției Prefectului Constanța.
În ciuda argumentelor aduse de noi la dezbaterea publică din luna noiembrie 2017, pentru ca această taxă și alte impozite / taxe să nu fie crescute în 2018, Consiliul Local Municipal Constanța nu a ținut cont de absolut niciun argument rațional, economic ori social, considerând că majoritatea impozitelor și taxelor locale trebuie să crească.
Către : Consiliul Local Municipal Constanța.
În atenția președintelui de ședință al Consiliului Local Municipal Constanța.
Adresa: CONSTANȚA, Bd. Tomis nr. 51, jud. Constanța.
Spre știință: Instituția Prefectului Municipiului Constanța.
Adresa: CONSTANȚA, Bd. Tomis nr. 51, jud. Constanța.
Subscrisa Uniunea Salvați România, cu sediul în municipiul Vaslui, str. Muncii nr. 65, județul Vaslui, reprezentată prin dl. Eugen-Remus Negoi, în calitate de președinte al Uniunii Salvați România – Filiala Județeană Constanța, cu sediul în Constanța, bd. Mamaia nr. 237, ap. 11, parter, fomulăm, în temeiul art. 7 din Legea contenciosului administrativ, următoarea PLÂNGERE PREALABILĂ
prin care vă solicităm revocarea Capitolului 1 al Anexei 5 la H.C.L.M. Constanța nr. 416 din 28.12.2017, prin care s-a aprobat taxa de salubrizare datorată de persoanele fizice din municipiul Constanța. Hotărârea de Consiliu Local, adoptată în data de 28.12.2017, se referă la cuantumul taxei de salubrizare.
MOTIVE
I. Instituirea unei taxe fixe de habitat către populație constituie o încălcare flagrantă a prevederilor:
a) Taxa instituită nu e aptă să răspundă exigenței art. 17, alin. (11) din Legea nr. 211/2011 deoarece persoanele care au mai multe locuințe plătesc câte o taxă pentru fiecare dintre acestea, chiar dacă nu toate sunt locuite și nu generează deșeuri menajere.
b) Regulamentul taxei de habitat, așa cum a fost redactat (ca anexă a Hotărârii privind stabilirea impozitelor și taxelor locale) nu răspunde exigențelor art. 30 alin. 2 si 3 din Legea nr. 273/2006 (nu există, de fapt, un regulament propriu-zis, iar utilizarea integrală a veniturilor pentru finanțarea cheltuielilor curente de întreținere și funcționare a serviciului de salubritate nu este garantată), a art. 484 din Codul Fiscal;
c) Legea nr. 211/2011, cu modificările și completările ulterioare, art. 17, alin. (11): „În vederea stimulării colectării separate a deșeurilor de la populație, autoritățile publice locale aplică, ca instrument economic, principiul «plătește pentru cât arunci»” (forma finală, conform Legii nr. 166/2017).
d) Dacă, în forma inițială, Legea nr. 211/2011 nu prevedea aspectul taxării per unitatea de deșeu menajer depus la tomberon, iar OUG nr. 68/2016 prevede introducerea la art. 17 a alin. (11) sub forma: „În vederea stimulării colectării separate a deșeurilor de la populație, autoritățile publice locale aplică principiul «plătește pentru cât arunci» acolo unde fezabil din punct de vedere tehnic, economic și al protecției mediului”, începând cu data de 16 iulie 2017, conform prevederilor Legii nr. 166/2017 a devenit obligatorie taxarea serviciilor de salubritate către populație conform principiului „plătește pentru cât arunci” (a se vedea paragraful anterior).
Mai mult, ca și în anii precedenți, Capitolul 1 al Anexei 5 la H.C.L.M. Constanța nr. 416 din 28.12.2017, a fost adoptat fără a fi însoțit de o estimare a încasărilor. Nu există o „Fundamentare taxă de salubrizare” din care să rezulte oportunitatea existenței acestei taxe și mai ales majorarea cuantumului.
Pe cale de consecință, în conformitate cu prevederile Legii nr. 166/2017, considerăm că începând cu data de 16.07.2017, orice H.C.L.M. Constanța care vizează o taxă de salubrizare este ilegală.
II. Oportunitatea tehnică
Din punct de vedere tehnic, instituirea unei taxe fixe de habitat, raportată strict la numărul de utilizatori și fără a avea legătură cu cantitatea de deșeuri municipale în amestec depuse la tomberon în vederea eliminării prin depozitare, descurajează colectarea selectivă la sursă și minimizarea cantităților de deșeuri municipale trimise la depozit.
Având în vedere faptul că există diferențe majore în ceea ce privește sistemul de colectare de la locuințe individuale (case) comparativ cu locuințele în regim de condominiu (vile cu mai multe apartamente, grupuri de vile, blocuri și grupuri de blocuri), propunem ca sistemul de taxare a serviciilor de salubritate să se ghideze conform următoarelor reguli:
1. Pentru locuințe individuale – taxarea în funcție de cantitatea de deșeu menajer depusă în vederea eliminării prin depozitare de către fiecare familie în parte;
2. Pentru locuințele în regim de condominiu (vile cu mai multe apartamente, grupuri de vile, blocuri și grupuri de blocuri) – taxarea întregului condominiu pentru cantitatea totală de deșeuri municipale colectate. În acest caz recomandăm în primă fază facționarea pentru întregul condominiu și împărțirea costurilor în mod proporțional către fiecare utilizator din condominiu;
3. Implementarea pe viitor (pe termen mediu) a unui sistem care să asigure trasabilitatea cantităților de deșeuri menajere destinate depozitării, depuse de fiecare locuință în parte pentru utilizatorii în regim de condominiu.
Pe cale de consecință, considerăm că instituirea unei taxe unice de habitat, raportată la număr de persoane, este de natură a descuraja colectarea separată la sursă a deșeurilor, motiv pentru care este inoportună.
III. Necesitatea colectării separate la sursă a deșeurilor municipale
Adițional față de cele prezentate la punctul 1 al prezentei plângeri prealabile, noi, petenții, considerăm că este imperios necesar ca Primăria Municipiului Constanța să implementeze un program funcțional și durabil în ceea ce privește colectarea selectivă a deșeurilor municipale reciclabile, pe fracții.
Din punct de vedere juridic, Legea nr. 211/2011, cu modificările și completările ulterioare, la Art. 17, alin. (1) prevede: „Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia ca, începând cu anul 2012, să asigure colectarea separată pentru cel puţin următoarele tipuri de deşeuri: hârtie, metal, plastic şi sticlă”.
Legea nr. 101/2006 a serviciului de salubrizare a localităților, republicată, prevede la Art. 2, alin. (5) „Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să implementeze un sistem de colectare separată pe minimum 4 fracţii, respectiv hârtie, mase plastice, metale şi sticlă”, prevedere față de care se pot accepta derogări cf. Art. 2, alin. (6): „În situaţia în care nu este posibilă, din punct de vedere tehnic, economic, al protecţiei mediului, al sănătăţii populaţiei şi al respectării standardelor de calitate necesare pentru sectoarele de reciclare corespunzătoare, implementarea unui sistem de colectare separată pe minimum 4 fracţii, autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să implementeze un sistem de colectare separată a deşeurilor municipale pe minimum 2 fracţii, umed şi uscat, şi de sortare prin care să obţină cel puţin cele 4 fracţii prevăzute la alin. (5)”.
Deși Primăria Municipiului Constanța dispune de resursele umane, logistice și financiare în vederea colectării deșeurilor reciclabile de la populație pe fracții, acest sistem este complet nefuncțional.
Prin urmare, noi, semnatarii prezentului document, solicităm Primăriei Municipiului Constanța conformarea cu legislația în vigoare și asigurarea unui sistem de colectare separată a deșeurilor reciclabile pe cele patru fracții, conform legislației în vigoare.
Din punct de vedere tehnic, încurajarea colectării separate pe 4 (patru) fracții a deșeurilor reciclabile provenite de la populație prezintă următoarele avantaje:
– Conformarea deplină cu legislația în vigoare privind deșeurile;
– Reducerea cantităților de deșeuri menajere trimise de operatorul de salubritate la eliminare prin depozitare. Prin reducerea cantităților de deșeuri eliminate prin depozitare se mărește durata de viața a depozitelor de deșeuri, ceea ce implică o gestionare mai eficientă a terenurilor scoase din circuitul economic în scopul depozitării deșeurilor;
– Creșterea calității deșeurilor trimise la reciclare, ceea ce conduce la un grad mai ridicat de valorificare materială a acestora;
– Posibilitatea operatorului de salubritate de a trimite în aval cantități mai mari de deșeuri de ambalaje în vederea reciclării. Având în vedere prevederile Legii nr. 149/2015, considerăm că o rată superioară în ceea ce privește colectarea deșeurilor de ambalaje în vederea reciclării conduce la o creștere substanțială a profitului operatorului de salubritate, care se traduce indirect în reducerea costurilor privind colectarea și eliminarea deșeurilor menajere prin depozitare;
– Deșeurile reciclabile colectate neselectiv împreună cu deșeurile menajere (situație existentă în acest moment în municipiul Constanța), sunt de o calitate inferioară, fiind puternic contaminate, astfel încât acceptabilitatea acestora de către reciclatori este foarte scăzută, chiar dacă au trecut după colectare printr-un proces de sortare.
Din punct de vedere economic, încurajarea colectării separate pe 4 (patru) fracții a deșeurilor reciclabile de ambalaje provenite de la populație prezintă următoarele avantaje:
– Introducerea fluxurilor de deșeuri de ambalaje reciclabile (pe fracțiile hârtie + carton, plastic, metal, sticlă) în circuitul de realizare a obiectivelor anuale de reciclare ale producătorilor și operatorilor care pun pe piață ambalaje, prin răspundere proprie sau prin intermediul unui OTR, conduce la încasarea de către operatorul de salubritate a bonificațiilor aferente cantităților de deșeuri de ambalaje reciclate, conform prevederilor Legii nr. 249/2015 (bonificația medie fiind conform Legii 249/2015 de 0,65 lei/kg);
– Reducerea cantităților de deșeuri colectate separat conduce la reducerea costurilor de salubrizare suportate de populație;
– Încasarea bonificației pentru colectarea și trimiterea spre reciclare a deșeurilor de ambalaje conform prevederilor Legii nr. 249/2015 de către operatorul de salubritate poate conduce la reducerea suplimentară a costurilor salubrizării.
– Din documentația prezentată nu rezultă care este impactul economico – social al actului normativ, deoarece lipsesc cifre esențiale privind bugetul municipiului Constanța pe anii trecuți, care a fost afectat activității de colectare a deșeurilor, estimarea pe anul 2018, cât acoperă această taxă din bugetul respectiv.
Ca urmare considerăm că nu s-au respectat prevederile Legii nr. 281/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 52/2003, privind transparența decizională în administrația publică.
În cazul în care nu vă veți conforma procedurii prevăzute de art. 30 (alin. 5) din Legea nr. 273/2006 vom formula cerere de chemare în judecată la Tribunalul Constanța, Secția contencios administrativ și fiscal.